The Iron Road is a documentary approach started in 2021, which illustrates aspects of the legacy still present throughout the industrial towns of the Banat Mountains area in Romania.
The interest for the ore in the area has existed ever since the Roman Empire, but the real development started with the prospecting undertaken by the Habsburg Empire years before the annexation of the territory.
Starting with the former mines dating from Roman times in Dognecea or Ocna de Fier, after 1719 a network of factories, plants and mining operations developed in Bocșa, Anina, Oravița and Reșița, having a multiethnic and multicultural character.
The title commonly refers to the technological process through which the extracted ore passes in order to obtain an end product, except that in this case the stages were distributed in each locality.
“The Road” symbolizes the harmony among these economically, socially and culturally codependently developed settlements, which has now become rather vague, but would still be needed in order to give coherence to the industrial identity it possesses.
The presented works are a compendium of the industrial palimpsest that analyses how the past stays relevant to present times in order to be used for the future.
A seemingly dissonant world of massive structures and utopian landscapes interwoven with rows of houses and blocks of flats, but once deconstructed, cleaned and recomposed provides clarity on one’s own identity.
Furthermore, the photographs examine the rhythm created by the natural and built environment; the nature that has been removed in order to make room for the settlements, ruined and exploited to prosper, only to later reclaim its territories.
ARTIST INTERVIEW (audio)
- Înainte de toate as vrea sa abordez modul in care te-ai apropiat de fotografie. Deși inițial format ca arhitect, in anii recenți te-ai reprofilat ca artist auto-didact, concentrând-te pe fotografie ca instrument de investigare a relațiilor dintre oameni si mediul construit de aceștia. Povestește-mi puțin cum a luat naștere acest interes pentru mediul fotografic.
- Iosif Király este probabil reprezentantul cel mai de seama, dar în mediul artistic autohton exista suficiente exemple de oameni specializați in arhitectura ce totuși practica fotografia in mod curent, la fel cum exista numeroase exemple de oameni formați ca artiști fotografi preocupați aproape exclusiv de teme aflate sub sfera arhitecturii si urbanismului. In opinia ta, de ce se ajunge frecvent la acest raport strâns? Întâlnim oare mai des acest fenomen in Romania decât la nivel internațional?
- In cea mai recenta seria a ta, Minimarket ABC, documentezi construcțiile vernaculare comerciale ce au împânzit parterele blocurilor romanești după 1989, acum pe cale de dispariție. Am observat de-a lungul timpului ca fotografia vestica are in continuare o oarecare obsesie fata de monumental și peisaje largi, probabil sub persistenta influență a New Topographics și a Scolii de Fotografie de la Düsseldorf. In spațiul Est-European însă, deși abordarea estetica e deseori similara, atenția e mai degrabă îndreptata spre micro-elemente din peisaj (fie el urban sau natural). Seria ta îmi pare un punct de pornire bun pentru investigarea particularităților din zona geografica ce au determinat asta, putând fi interpretat printre altele si ca un proiect despre tranziție. Spune-ne puțin despre cum ti-a stârnit interesul respectiva tema.
- Timișoara deține un rol impresionant in formarea a numeroși artiști, teoreticieni, curatori, istorici si colecționari de arta de renume. As aduce aici in discuție istoricul important dat de fenomene ca Festivalul Zona, influenta Liceului de Arte Plastice din Timișoara, impactul major al grupului Sigma sau deschiderea manifestata la începutul anilor 1990 către new si mied media. In ceea ce privește fotografia, in prezent pot fi identificate demersuri jurnalistic-documentare lăudabile, o atracție fata de experimente analogice si, in cazul multor artiști, un interes oarecum sporadic pentru imaginea fotografica (existând desigur câteva proiecte demne de luat in seama). Însă numărul de artiști Timișoreni ce si-au asumat in mod explicit mediul fotografiei contemporane este relativ redus. Ca una dintre excepțiile acestui context, sunt curios care crezi ca sunt factorii ce au dus la acest status-quo.
*
This journalistic material was produced with funding from ENERGIE! Creation Grants, awarded by the Municipality of Timișoara, through the Project Centre, within the national cultural program “Timișoara – European Capital of Culture in 2023”.
The material does not necessarily represent the position of the Timișoara City Project Centre and the Centre is not responsible for its content or how it may be used.
*
Alex Todirică (n. 1993, Timișoara)
Alex Todirică was born in 1993 în Timișoara where he currently lives and works. Self-taught visual artist, uses photography as a tool to investigate the relationship between people and the built environment in the post-communist context from Romania.